România pierde 869 milioane de euro din PNRR. Comisia Europeană sancționează neîndeplinirea a trei jaloane esențiale. Urmează penalități de cel puțin 660 de milioane de euro

România se confruntă cu o nouă lovitură financiară serioasă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a decis suspendarea unei tranșe în valoare de 869 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3, pe fondul neîndeplinirii a trei jaloane majore. Anunțul a fost făcut vineri, 30 mai 2025, de către ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Potrivit oficialului român, cererea de plată a inclus un total de 37 de reforme și 17 investiții, axate pe tranziția verde și digitală, transport durabil, reforme fiscale și sociale, educație, sănătate și guvernanță. Cu toate acestea, Comisia a decis să blocheze o parte semnificativă din sumă din cauza modului lipsit de transparență în care se fac numirile la conducerea companiilor de stat și la AMEPIP, precum și din cauza lipsei unei reforme reale a pensiilor speciale.

Unul dintre jaloanele neîndeplinite vizează procedurile de numire a administratorilor în companiile din subordinea Ministerului Energiei. Deși au fost reluate selecțiile în cazul a opt companii, printre care Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz, mai există entități importante, precum SAPE, Electrocentrale Craiova și Institutul de Resurse Minerale, unde nu s-a făcut nicio mișcare. Pentru acest jalon, suma suspendată este de 227 milioane de euro.

Un alt jalon problematic este cel referitor la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), unde două încercări de numire a conducerii au eșuat. Deși o nouă procedură este în curs de desfășurare, România riscă pierderea a 330 de milioane de euro dacă nu finalizează procesul. Termenul pentru constituirea comisiei de selecție este 11 iunie.

Al treilea jalon este legat de reforma pensiilor speciale. În ciuda dezbaterilor avansate în comisiile Senatului și a prevederii care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani până în 2045, componenta esențială privind modul de calcul a rămas neschimbată. Pensia specială continuă să fie raportată la 85% din veniturile nete, fapt ce a determinat Comisia să suspende încă 231 de milioane de euro.

Pe lângă această pierdere, România mai riscă penalități suplimentare în valoare de cel puțin 660 de milioane de euro, dacă nu va finaliza la timp reforma fiscală prevăzută în cererea de plată numărul 4. Această cerere a fost restructurată, fiind extinsă de la 46 la 95 de jaloane, iar valoarea totală a sumei solicitate a fost majorată de la 2,68 miliarde de euro la 5,7 miliarde.

Printre reformele incluse în această nouă cerere se numără legea energiei și normele secundare aferente, taxa pentru poluare aplicată mijloacelor de transport, legile justiției deja adoptate, noul cod al urbanismului și codul silvic, reorganizarea Romsilva, precum și strategia națională pentru hidrogen și biodiversitate.

Marcel Boloș a avertizat că România se află într-un moment critic și că orice întârziere suplimentară poate costa țara miliarde de euro, afectând direct investițiile esențiale și modernizarea infrastructurii. Comisia Europeană a transmis un semnal clar: fără reforme reale, nu vor exista fonduri.