Intoleranță sfințită: cum legitimează BOR marginalizarea persoanelor LGBT!
În data de 5 iunie 2025, Patriarhia Română a emis un comunicat prin care își exprimă „îngrijorarea și dezaprobarea” față de organizarea evenimentului Bucharest Pride, programat pentru 7 iunie, în ajunul Rusaliilor. Biserica Ortodoxă Română (BOR) califică acest eveniment ca fiind „provocator”, „dăunător copiilor” și „nepotrivit în contextul actual marcat de ideologii seculariste și tensiuni sociale”. Acest tip de discurs, deși aparent împăciuitor prin apelul la „evitarea comportamentului violent”, este în fapt un act de discriminare simbolică și socială la adresa comunității LGBT+ din România. Este necesar un răspuns ferm, argumentat juridic și moral, care să reafirme principiile unei societăți democratice: egalitatea în drepturi, protejarea minorităților și respingerea oricărei forme de stigmatizare religioasă sau culturală.
Într-un stat democratic, libertatea religioasă este garantată, dar ea nu poate fi transformată într-un instrument de suprimare a drepturilor altor cetățeni. Când BOR afirmă că prezența publică a persoanelor LGBT+ este „provocatoare” și „dăunătoare pentru copii”, aceasta nu doar promovează un stereotip periculos, ci încalcă un principiu fundamental al demnității umane. Etichetarea unei categorii de oameni ca fiind o amenințare morală sau o problemă socială contrazice profund idealurile creștine de iubire, compasiune și înțelegere. Aceasta nu este doar o opinie teologică, este o poziție care are consecințe reale asupra incluziunii, siguranței și sănătății mintale a oamenilor.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), drepturile persoanelor LGBT+ sunt ferm protejate. În cauza Alekseyev v. Russia (2010), CEDO a condamnat interzicerea marșurilor Pride, subliniind că „o societate democratică este caracterizată nu doar de respectul față de majoritate, ci și de protecția minorităților și a drepturilor acestora, inclusiv în fața unei opoziții publice vehemente”. Curtea a afirmat clar că autoritățile, inclusiv cele religioase, nu pot împiedica desfășurarea manifestărilor publice ale persoanelor LGBT+ doar pe motiv că acestea contravin unor concepții morale tradiționale. Într-o altă decizie relevantă, Bayev and Others v. Russia (2017), CEDO a declarat că legile care interzic „propaganda homosexuală” în prezența minorilor sunt discriminatorii și în contradicție cu libertatea de exprimare, deoarece „nu există nicio dovadă că simpla informare sau prezență publică a persoanelor LGBT+ ar fi dăunătoare copiilor”. Așadar, afirmațiile BOR în legătură cu pretinsa „vătămare a copiilor” nu doar că sunt nefondate, ci și în contradicție directă cu jurisprudența europeană.
România este parte la mai multe tratate internaționale care garantează egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii, indiferent de orientare sexuală. Convenția Europeană a Drepturilor Omului interzice orice formă de discriminare la articolul 14, iar Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice consacră la articolul 26 principiul egalității în fața legii. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene afirmă explicit, la articolul 21, că „este interzisă orice discriminare pe orice motiv, cum ar fi orientarea sexuală”. În plus, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că tratamentele inegale sau stigmatizante aplicate persoanelor LGBT+ sunt inacceptabile în dreptul internațional al drepturilor omului, chiar dacă sunt motivate religios sau cultural.
BOR are o influență profundă în societatea românească, dar această influență vine și cu o responsabilitate morală: să nu alimenteze prejudecățile și ura, ci să promoveze înțelegerea și respectul între semeni. În loc să fie un factor de reconciliere, comunicatul Patriarhiei devine un instrument de diviziune, într-o societate care are nevoie disperată de solidaritate, nu de stigmatizare. În ciuda apelului la evitarea violenței, limbajul utilizat, în care Pride-ul este numit „sfidător”, „dăunător” și „provocator”, legitimează în mod indirect discursurile homofobe, sugerând că simpla vizibilitate a comunității LGBT+ este un atac asupra credinței ortodoxe. Acest lucru este profund dăunător și periculos.
Bucharest Pride nu este o provocare , este un exercițiu democratic de vizibilitate, solidaritate și revendicare a egalității. Nu este o ofensă adusă credinței, ci o afirmare pașnică a unui adevăr simplu: că toți oamenii merită să trăiască în demnitate, fără frică, fără rușine, fără ură. Poziția Patriarhiei Române, așa cum este formulată, contrazice nu doar standardele internaționale în materie de drepturile omului, ci și valorile unei societăți moderne și incluzive. Religia nu ar trebui să fie o barieră între oameni, ci o punte.
