Organizația Salvați Copiii! Anchetă – Câți copii consumă droguri și tutun!

Trei din 10 copii știu pe cineva care a consumat substanțe psihoactive / droguri, aproape unu
din doi adolescenți a fumat/vapat în ultima săptămână – Anchetă Salvați Copiii România

 Trei din 10 copii știu pe cineva care a consumat substanțe psihoactive / droguri, în general din proximitate;
 Aproape unu din trei adolescenți afirmă că a consumat alcool în ultima săptămână;
 Aproape jumătate dintre copiii peste 14 ani a fumat/ vapat în ultima săptămână;
 Copiii de vârstă mică, băieții și copiii din mediul urban afirmă în măsură semnificativ mai ridicată că sunt
fericiți, liniștiți sau energici, pe când copiii cu vârsta peste 14 ani, fetele și cei din mediul rural că sunt
stresați, demoralizați sau deprimați.

București, 28 iunie 2024: Trei din 10 copii afirmă că știu pe cineva care a consumat substanțe
psihoactive / droguri, ponderea crescând la patru din 10, în cazul adolescenților. Îngrijorător este că
indică pe cineva din grupul de egali (prieten / coleg de școală), ceea ce arată incidența ridicată a
consumului în mediul școlar sau în proximitatea copiilor, potrivit unei anchete Salvați Copiii
România. Copiii cu vârsta peste 14 ani consumă în număr mai mare alcool și tutun: astfel, 27%
afirmă că au consumat alcool, 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat, în
ultima săptămână.
Cu toate acestea, doar 3% dintre copii afirmă că au consumat personal substanțe psihoactive /
droguri, fără nicio diferențiere privind vârsta, genul sau mediul de rezidență. Având în vedere
incidența mare a consumului în grupul de egali și caracterul dezirabil al unui răspuns în cazul
consumului propriu, datele acestea trebuie interpretate cu atenție, cel mai probabil procentul fiind
subestimat.
Dintre cei care spun că au consumat personal, cei mai mulți spun că au făcut acest lucru de mai multe
ori (peste jumătate dintre ei), iar substanța cea mai consumată este canabisul, urmată de ecstasy și
LSD.
Observăm că majoritatea copiilor au auzit de cel puțin una dintre substanțele psihoactive menționate
în studiu. Dacă pornind de la mediul de rezidență și gen nu există diferențe semnificative, când vine
vorba de grupele de vârstă, copiii peste 14 ani afirmă că au auzit într-o proporție mult mai mare de
toate tipurile de substanțe psihoactive, comparativ cu copii sub 14 ani.

2

Cocaina / crack
Canabis / marijuana
Heroină
Tranchilizante
Ciuperci halucinogene
Amfetamine
Ecstasy
Etnobotanice
LSD
Metadonă
Gaz ilariant

87%
84%
77%
60%
57%
56%
45%
44%
37%
29%
28%

Următoarele clase de substanțe sunt definite ca
psihoactive sau droguri în limbaj comun. De care
dintre ele ai auzit, fie și la modul general:

Ce consumă copiii: cafeaua, urmată de băuturi alcoolice și energizante este principala substanță
consumată de copii
 4 din 10 copii spun că au consumat cafea în ultima săptămână;
 2 din 10 copii spun că au consumat energizante sau băuturi alcoolice;
 1 copil din 10 spune că a fumat/vapat în ultima săptămână.
În cazul majorității substanțelor menționate, consumul crește odată cu vârsta copiilor, astfel:
 64% dintre copiii de 14 ani și peste au băut cafea în ultima săptămână;
 27% afirmă că au consumat alcool, iar 24% energizante;
 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat.
Consumul de alcool este mai răspândit în rândul băieților (22% vs. 18%).

3
La nivel declarativ, copiii afirmă că au o alimentație sănătoasă, cu procente ridicate de legume, fructe,
lactate și mâncăruri gătite. Totuși, merită remarcat consumul ridicat de dulciuri, băuturi carbogazoase
și produse de tip fast-food. Deși în cazul majorității tipurilor de alimente nu remarcăm diferențieri de
gen, mediu sau vârstă, merită menționat că în cazul băuturilor carbogazoase consumul declarativ este
mai ridicat în mediul rural.
Contextul familial/Starea de bine
În linii generale, copiii acordă o notă medie de 7,44 din 10 la întrebarea cât de fericiți s-au simțit în
ultimele două săptămâni. Analizând datele din perspectiva genului, observăm că băieții se declară
semnificativ mai fericiți decât fetele, la fel copiii cu vârsta sub 14 ani, decât cei de vârstă mai mare și
cei din mediul urban comparativ cu copiii din rural. Cele mai scăzute valori medii la acest indicator
caracterizează fetele cu vârsta peste 14 ani din mediul rural, iar cele mai ridicate băieții cu vârsta sub
14 ani din mediul urban.
Altfel spus, copiii de vârstă mică, băieții și copiii din mediul urban afirmă în măsură semnificativ mai
ridicată că sunt fericiți, liniștiți sau energici, pe când copiii cu vârsta peste 14 ani, fetele și cei din
mediul rural că sunt stresați, demoralizați sau deprimați.
Majoritatea copiilor afirmă că locuiesc în aceeași casă cu ambii părinți (aprox. 80% dintre
respondenți). Absența unui părinte din gospodărie este corelată cu scoruri medii semnificativ mai
ridicate în ceea ce privește stresul / deprimarea, altfel spus copiii aflați în această situație afirmă în
măsuri semnificativ mai ridicate ca sunt stresați / deprimați.
Sub 10% dintre copii descriu ca fiind neplăcută sau foarte neplăcută atmosfera din familie, neexistând
diferențe din perspectiva genului, vârstei sau mediului de proveniență.
Atmosfera neplăcută din familie este puternic asociată cu scoruri semnificativ mai ridicate la
indicatorii care măsoară stresul, demoralizarea sau deprimarea copiilor, cu aproximativ 3 puncte mai
mult pe o scală de la 1 la 10.
Numărul de prieteni este asociat pozitiv cu indicatori care măsoară starea de bine, precum fericirea
sau liniștea, iar lipsa prietenilor este asociată puternic cu valori ridicate ale indicatorilor care
măsoară stresul sau deprimarea.
Ca și în cazul familiei, o atmosferă neplăcută în școală / clasă este asociată cu niveluri semnificativ mai
ridicate de stres în rândul copiilor.
Fișa tehnică: Tipul studiului: Sondaj de opinie.
Metoda de culegere a datelor: online
Grupuri țintă: copii cu vârsta între 10 și 17 ani
Analiza datelor: procedee specifice statisticii descriptive sau inferențiale
Perioada de culegere a datelor: noiembrie – decembrie 2023

4
Pentru mai multe informații, persoana de contact: Ciprian Grădinaru, sociolog, tel. 0723005932.

Despre Organizația Salvați Copiii:
De 34 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului
din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei
rol este medierea între societatea și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate,
Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili,
și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al
copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să
implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată,
organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a
societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care
promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări, VIZIUNEA
noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare,
asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea
schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 3.800.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile
Organizației Salvați Copiii.