Mai puțin de jumătate dintre cei 1.485 de copii, victime ale abuzului sexual, au
beneficiat de consiliere juridică, 75% au beneficiat de consiliere psihologică
 “Dorm puțin și prudent”: M.M. era în clasa a X-a, când soțul mamei ei, tatăl vitreg, a
intrat noaptea în camera ei. Atunci a început o lungă agonie pentru fată, abuzuri
sexuale, viol, amenințări repetate. Abia după doi ani, și-a făcut curaj și i-a spus

mamei.

 În anul 2022 au fost înregistrate 17.175 de cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care
1.912 au fost abuzuri fizice, 2.089 au fost abuzuri emoționale și 1.485 au fost abuzuri
sexuale.
 Studiile arată că jumătate dintre copiii abuzați sexual au ideație suicidară.

București, 20 octombrie 2023: Din totalul de 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor, au
beneficiat de consiliere juridică/asistenţă 591 de copii, iar de consiliere psihologică 1.135 de
copii, în 121 dintre situații a fost nevoie chiar de servicii de psihoterapie. Potrivit datelor
statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în anul
2022 au fost înregistrate 17.175 de cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.912 au fost
abuzuri fizice, 2.089 au fost abuzuri emoționale și 1.485 au fost abuzuri sexuale.
Proiectul a fost derulat de Organizația Salvați Copiii, în parteneriat cu Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului sector 6, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund
România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Acesta a fost implementat în perioada martie 2022 – octombrie 2023. Scopul proiectului a
fost acela de consolida capacitatea Organizației Salvați Copiii și de a facilita implementarea
coerentă în România a modelului inovator Barnahus de cooperare instituțională și abordare
multidisciplinară pentru protejarea drepturilor copiilor victime ale abuzului sexual și violenței
prin prevenirea re-traumatizării copiilor victime ale abuzului sexual și violenței
domestice. În cadrul proiectului, a fost dezvoltat un centru-pilot Barnahus la nivelul
municipiului București, bazat pe un model integrat de servicii de evaluare psihologică și
medicală, audiere și protecție a copiilor victime ale abuzului sexual și victime ale violenței
domestice.
M.M. era în clasa a X-a, când soțul mamei ei, tatăl vitreg, a intrat noaptea în camera ei.
Atunci a început o lungă agonie pentru fată, abuzuri sexuale, viol, amenințări repetate. Abia
după doi ani, și-a făcut curaj și i-a spus mamei. Chiar și după ce a povestit, îi era teamă să
meargă la poliție, să nu pățească ceva mama ei sau surorile ei mai mici. Mama afirmă că
M.M. este un copil cuminte dintotdeauna, care a învățat bine. Apoi din clasa a X-a a început
să observe schimbări în comportamentul fetei (era foarte furioasă, nervoasă, țipa din orice,
nu îi mai convenea nimic, nu îl mai suporta pe el), însă mama se gândea că se întâmplă
ceva la liceu, nu în casă. MM i-a spus mamei când s-a întors într-o zi de la școală despre
abuz. Abuzurile aveau loc de câteva ori pe săptămână și au durat doi ani.

Proiect derulat de:
Servicii oferite în centrul Barnahus
a)Expertiză psihologică – Rezultatele expertizei psihologice au evidențiat:
Stres posttraumatic ca urmare a unui abuz sexual, manifestat prin:

• retrăirea repetată a evenimentului traumatic iniţial (prin amintirea nedoritã a
  evenimentului sub formă de secvenţe, coşmaruri şi prin reacţii exagerate, fizice sau
  emoţionale, la persoane sau locuri legate de evenimentul iniţial);
• tulburări ale somnului (uneori doarme mult, “dorm nu profund ci prudent”, “de cele
  mai multe ori nu mă simt odihnită dimineața, m-aș culca la loc”, “am perioade în care
  nu dorm și o săptămână întreagă”);
• iritabilitate sau accese de mânie.
  Toate aceste simptome se pot manifesta împreună sau sub forma unor reacţii specifice, cum
  sunt:
   Atacul de panică – apare atunci când ceva sau cineva îi reaminteşte evenimentul
  traumatic prin care a trecut. (“strâns în piept, respirație greoaie“)
   Evitarea premeditată a oricărei situaţii cotidiene care ar putea să-i reamintească de
  traumă – evită străzi, trasee pe care ar fi posibil să îl întâlnească pe suspect;
   Depresia – manifestată prin diminuarea interesului și a plăcerii, ideație nejustificată
  de vinovăţie sau autoblamare;
   Ideație suicidară, ca formă mai gravă a depresiei (studiile aratã că peste 50% dintre
  victimele abuzurilor sexuale au avut în minte gândul sinuciderii);
   Utilizarea de substanţe de tipul drogurilor, alcoolului, ca o metodă de diminuare a
  durerii – (a băut o dată o sticlă întreagă de vin);
   Tendința de izolare, provocată de convingerea că ceilalţi nu sunt în stare să o
  înţeleagă şi să o ajute, situaţie care poate produce disfuncţii sociale;
   Ideație delirantă (iluzii, halucinaţii) – “perioade în care nu dorm și o săptămână
  întreagă, vedeam persone care nu erau acolo”.
  b) Intervenție psihologică cu următoarele obiective:

1. Diminuarea dificultăților de somn;
2. Abordarea simptomelor de anxietate și depresie;
3. Integrarea evenimentului traumatic în istoria de viață;
4. Prevenirea revictimizării.
   Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat: „Un
   copil care a fost victima unui abuz sexual este într-o stare posttraumatică, manifestată prin
   anxietate, lipsa somnului, apatie. De aceea modul în care copilul este tratat în timpul
   procedurilor judiciare crește complianța la tratament și contribuie la rezultate mai bune în
   procesul de recuperare în urma traumei. Drumul scurt de la momentul sesizării până la
   momentul unei eventuale hotărâri de condamnare a agresorului scade riscul de revictimizare
   a copilului și de trăire a sentimentului intens de frică și insecuritate că ceva la fel de rău ca
   abuzul se poate întâmpla.”

Proiect derulat de:
Gabriela Schmutzer, Director general, Direcția Generală de Asistență Socială și
Protecția Copilului sector 6, a completat: “Cooperarea interinstituțională face ca victima
unui abuz sexual să aibă acces mai rapid la procesul de terapie și vindecare a traumei,
pentru că nu mai este forțată să retrăiască sentimentele negative, într-o anchetă care
durează prea mult și care pune victima în situția retraumatizării. Împreună cu partenerul
nostru de tradiție, Salvați Copiii, reușim să punem bazele unui sistem care pune în prim plan
copilul și nevoile sale.”
În urma activităților din proiect:
 1 centru creat și devenit funcțional după modelul Barnahus;
 49 de copii victime ale abuzului sexual și violenței au beneficiat de servicii integrate
oferite în cadrul centrului-pilot;
 elaborarea unei cercetări la nivel național privind serviciile oferite copiilor victime
ale abuzului sexual și violenței;
 platforma www.stopabuz.ro cu informații pentru cetățeni privind promovarea
drepturilor copiilor și raportarea situațiilor de încălcare a drepturilor copiilor;
 593 de copii au fost instruiți pentru aș putea îmbunătăți nivelul de conștientizare
privind combaterea tuturor formelor de abuz;
 123 de specialiști din autorități locale și centrale au fost informați cu privire la
protejarea drepturilor copiilor victime ale abuzului sexual și violenței prin evitarea
retraumatizării copiilor, respectiv importanța unei abordari multidisciplinare în
furnizarea de servicii către copiii abuzați;
 echipa centrului Barnahus formată în implementarea metodei Barnahus.
O caracteristică cheie a modelului Barnahus este aceea a colaborării interinstituționale,
astfel fiind incluse autoritățile naționale, prin serviciile sociale, sistemul de sănătate,
cel pentru protecția copilului și cel judiciar. Modelul Barnahus care funcționează în
București oferă un mediu sigur și receptiv la nevoile copilului, aducând laolaltă, sub același
acoperiș, toate serviciile relevante, astfel încât să se evite retraumatizarea copiilor victime
ale abuzului și violenței.
Funcționarea centrului din București are la bază standarde ce sunt fundamentate pe
legislația ONU, UE și a Consiliului Europei și reglementează bunele practici în oferirea de
servicii eficiente și receptive la nevoile copilului victimă și martor al violenței.
Acest program necesită consecvență și consolidare, astfel încât bunele practici să devină
etalon. Parteneriatul cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 6
va continua și vom dezvolta activitatea din centru, astfel încât copiii victime ale abuzului să
se simtă în siguranță atunci când rememorează faptele, limitând astfel o retrăire a traumei.

Proiect derulat de:
CONTEXT
De peste 33 ani, Salvați Copiii dezvoltă programe pentru combaterea și prevenirea oricăror
forme de violență sau abuz asupra copiilor, prin acțiuni directe de educație și consiliere
pentru copii, părinți și profesioniști din domeniu, prin colaborarea cu autoritățile în vederea
îmbunătățirii cadrului legislativ specific și prin campanii ample de conștientizare a publicului
larg privind reducerea nivelului de acceptare socială a pedepselor corporale și a
tratamentelor umilitoare asupra copiilor, încălcări grave ale drepturilor lor la protecție și
sănătate.
Persoană de contact: Mihaela Dinu, manager proiect, Organizația Salvați Copiii, tel.
0723276350, email – mihaela.dinu@salvaticopiii.ro .

Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul
general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile
bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia).
Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea
Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi,
Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat
de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens
Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității
grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea
pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în
promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în
același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru
mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați
www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene,
accesați www.eeagrants.ro

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:
De 33 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici
solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național
fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și
autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a
intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor
vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente,
pentru asigurarea interesului superior al copilului. În calitate de membru al Save the Children,
cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care
cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări, VIZIUNEA noastră este o
lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la 5 supraviețuire, educație, protecție și
participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care
copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste
3.369.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Proiect derulat de:
Despre D.G.A.S.P.C. sector 6
Este o instituție publică, în subordinea Consiliului Local, înființată la 01.03.2005. Instituția
realizează la nivelul sectorului măsurile de asistență socială în domeniul protecției copilului,
familiei, persoanelor singure, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în
nevoie. Instituția asigură, la nivelul sectorului, aplicarea politicilor și strategiilor guvernamentale
de asistență socială în vederea prevenirii și combaterii marginalizării sociale și a sărăciei,
elaborează strategia proprie de asistență socială, planul de asistență socială și programe de
acțiune, în funcție de nevoile cetățenilor din unitatea administrativ teritorială. În domeniul
protecției copilului și a familiei, instituția asigurã respectarea drepturilor copilului prin servicii de
consiliere, prevenire a separării acestuia de familie, propune si aplica masurile de protectie
speciala pentru copiii aflati in dificultate sau cei cu handicap. În domeniul protecției persoanelor
adulte, sprijină aceste categorii de persoane aflate în nevoie prin consiliere, asigurând servicii
adecvate în vederea refacerii și dezvoltării capacităților individuale și familiale prin acordarea de
suport financiar, material și juridic. Asigură măsurile de protecție pentru reabilitarea persoanelor
adulte care s-au aflat în situații de risc. În domeniul protecției persoanelor cu handicap, asigură
respectarea drepturilor prin acordarea de servicii de asistență, consiliere, îngrijire, tratament,
recuperare, reabilitare, orientare și formare profesională, precum și alte tipuri de servicii, în
funcție de nevoile persoanelor cu handicap.