La data de 9 noiembrie 2023, este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.
Marcarea acestei zile are loc la iniţiativa reţelei UNITED (reuneşte peste 500 de organizaţii membre), care luptă pentru combaterea rasismului, fascismului şi oricăror forme contemporane de discriminare şi antisemitism, potrivit http://www.unitedagainstracism.org/ şi http://dayagainstfascism.eu.
Demersurile naţionale şi internaţionale încadrate la nivelul unor proiecte şi programe specifice de combatere a tuturor formelor de rasism şi antisemitism a reprezentat preocuparea statelor europene şi a organizaţiilor internaţionale după 1990. În cadrul Consiliului Europei, Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) funcţionează departamente destinate protejării drepturilor şi libertăţilor şi combaterii rasismului şi antisemitismului.
La nivelul ONU regăsim Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, coordonat de un raportor special, în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului. Din 1 septembrie 2018, raportor special al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului este Volker Turk (Austria), conform https://www.ohchr.org.
În 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, cu prilejul celei de-a 44-a sesiuni, Recomandarea 1222, care exprimă ”o îngrijorare serioasă privind reapariţia rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi intoleranţei în Europa şi condamnă, totodată, actele de violenţă ce decurg din acestea”, potrivit http://assembly.coe.int. Cu prilejul summit-ului de la Viena al organizaţiei, din octombrie 1993, a fost lansată Campania Europeană de Tineret şi Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei. La 14 decembrie 1993, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a convenit asupra redactării unui proiect de declaraţie la nivel interguvernamental şi a unui plan de acţiune pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei care să fie gestionat de Comitetul guvernamental de experţi pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei, indică https://rm.coe.int. Cu prilejul celui de-al doilea summit al organizaţiei, din 10-11 octombrie 1997, de la Strasbourg, Comitetul de Miniştri a adoptat rezoluţia prin care se instituia Biroul Comisarului pentru Drepturile Omului, funcţie desemnată, pentru un singur mandat de şase ani, prin votul Adunării Parlamentare. De la 1 aprilie 2018, comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei pentru un mandat de şase ani este Dunja Mijatovic (Bosnia şi Herţegovina).
Tratatul privind Uniunea Europeană, Articolul 2, şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin articolele 10 şi 19, exprimă combaterea oricăror forme de intoleranţă şi de antisemitism, făcând trimitere, totodată, la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, potrivit https://ec.europa.eu. La 28 noiembrie 2008, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a adoptat decizia cadru 913 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal, actualizând astfel decizia 96/443 a Consiliului JAI din 15 iulie 1993 pe baza articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană cu privire la acţiunea pentru combaterea rasismului şi a xenofobiei, potrivit https://eur-lex.europa.eu. Din anul 2019, funcţionează, la iniţiativa Comisiei Europene, Grupul de lucru al Comisiei pentru combaterea antisemitismului, conform https://ec.europa.eu.
Cu prilejul documentului adoptat la Reuniunea de la Copenhaga a Conferinţei CSCE privind Dimensiunea Umană, desfăşurată în iunie 1990, statele membre ale organizaţiei au condamnat categoric totalitarismul, ura etnică şi rasială, antisemitismul, xenofobia şi orice formă de discriminare împotriva oricărei persoane, cu această ocazie fiind recunoscute în special problemele cu care se confruntă comunitatea romă. Planul de acţiune al OSCE din 2003 dedicat comunităţilor Roma şi Sinti este construit în jurul obiectivului de combatere a rasismului şi a discriminării faţă de aceste comunităţi şi recomandă statelor şi instituţiilor şi structurilor OSCE să implementeze măsuri extinse în această privinţă, conform https://www.osce.org. Consiliul Ministerial al OSCE a adoptat decizii dedicate întăririi principiului eradicării rasismului împotriva Roma şi Sinti şi asigurării participării acestora în egală măsură la viaţa socială, fără niciun fel de discriminare, potrivit https://www.osce.org. La nivelul organizaţiei, Biroul pentru instituţii democratice şi drepturile omului (ODIHR) oferă suport, asistenţă şi expertiză statelor membre şi societăţii civile pentru promovarea democraţiei, statului de drept, drepturilor omului, a toleranţei şi combaterii discriminării prin intermediul numeroaselor programe de pregătire destinate guvernelor, organizaţiilor non-guvernamentale sau de monitorizare în situaţii specifice, indică https://www.osce.org/odihr. Biroul a fost înfiinţat în 1991 şi are sediul la Varşovia, aici lucrând peste 100 de funcţionari din câteva zeci de state ale organizaţiei.
(sursa – Partida Romilor PRO Europa)
