Psiholog Salvați Copiii! Anxietatea și examenele pentru copii- ce poți face și ce nu ca părinte!

Ce poți face și ce nu trebuie să faci ca părinte, când copilul tău e în fața unor examene grele:
stresul și presiunea nu facilitează performanța, din contră – Recomandările psihologului

Salvați Copiii România

 Evită să menționezi nota pe care dorești să o ia
 Fii prezent fizic lângă copil în zilele premergătoare examenelor și în acele zile
 Nu ignora indiciile emoționale și comportamentale sperând că vor trece de la sine
 Nu crea presiune prin încurajări deghizate și excesive de genul: „sunt convins că o să te descurci”, „tu eşti
un băiat deştept, sigur o să faci faţă”, „țoţi copiii inteligenți reuşesc, o să reuşeşti şi tu”, „eşti cel mai
bun! “
 O tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală.
București, 25 iunie 2024: Este perioada examenelor și de aici și întrebarea firească a părinților
referitoare la cum își pot ajuta copiii să depășească cu bine astfel de momente, care generează stres
și anxietate. Prea mult stres poate crea dificultăţi de adaptare, gânduri anxioase, furie, iritabilitate,
nervozitate, sentimente de singurătate şi astfel poate apărea eşecul. Anxietatea, depresia și dificultățile
parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin
psiho-emoțional ale Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii
organizației au tratat 678 de cazuri, cele mai multe reprezentând cazuri de anxietate – 148 și de tulburare
emoțională – 128.
Pentru 60 de copii, cauza pentru care au avut nevoie de terapie a fost legată de dificultăți parentale (cum este
divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost
diagnosticați cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului și unu la un
copil de vârsta gimnaziului.
Anxietatea este o stare de neliniște care apare înainte, în timpul sau după un examen, fiind
determinată de îngrijorarea copilului că va lua o notă mică. Anxietatea este o emoție normală, pe care
fiecare dintre noi o resimte din când în când. Mai mult decât atât, unii copii resimt senzații fizice
neplăcute: dureri de cap, greață, nod în gât, tremurat al mâinilor, transpirație, musculatură
tensionată, diaree sau constipație, perioade de insomnii etc. Alții se simt neajutorați, furioși, singuri.
Stresul și anxietatea au la bază reactii fiziologice foarte similare și se manifestă prin simptome foarte
asemănătoare, astfel că deseori sunt greu de deosebit. Ca elemente de diferențiere, stresul este o
reacție pe termen scurt, care apare ca răspuns la un pericol concret, iar anxietatea este o reacție
persistentă, factorul declanșator fiind în general dificil sau imposibil de identificat.
Ce poți să faci ca părinte în astfel de situații?
 Motivează-ți copilul, punând accentul pe efortul depus până atunci, pe faptul că a învățat și a
acumulat cunoștințele necesare. Evitați să menționați nota pe care doriți să o ia.
 Copiii anxioși se gândesc la multe lucruri negative („o să iau o notă mică”). Îl poți învăța pe
copilul tău să caute dovezi care contrazic aceste gânduri („la câte teste ai luat notă mică?”,
„cât de probabil e să iei o notă mică dacă înveți?”) și să găsească un gând mai optimist care să
îl ajute când e îngrijorat („am învățat și pot lua o notă bună”).

2
 Învață-l pe copil modalități simple de relaxare și mișcare: să respire adânc sau să se gândească
la ceva plăcut. Faceți împreună o plimbare înainte de examen.
 Fii prezent fizic lângă copil în zilele premergătoare examenelor și în acele zile. Creați un
moment plăcut înainte de examen, mâncați împreună ceva ce îi place mult copilului, folosiţi
umorul.
 Exprimă-ți afecţiunea şi aprecierea în mod constant, nu doar condiţionat de performanţe sau
rezultatele obținute și asigură-l că vei fi alături de el indiferent de rezultat.
 Permite-i copilului să greşească, să nu ştie, să nu poată, să fie obosit, să nu mai poată. Cu cât
aşteptările sunt mai mari de la el, cu atât stresul său va creşte.
 Permite-i copilului să se odihnească. Pentru unii părinţi acest lucru este dificil deoarece au
sentimentul că acesta pierde timpul şi nu ar trebui, la câte are de făcut. Între odihnă şi
performanță există o relaţie direct proporţională: cu cât odihna este mai bună, cu atât
performanţa este mai bună.
 În ziua în care are de susținut un examen: asigură-te că este odihnit, hrănit și hidratat
corespunzător și că va ajunge la școală la timp. Asigură-te că are la îndemână toate materialele
necesare pentru test (creioane, hârtie etc.).
Ce nu ar trebui să faci ca părinte?
 Nu ignora indiciile emoționale și comportamentale sperând că vor trece de la sine.
 Nu crea presiune prin încurajările deghizate și excesive de genul: „sunt convins că o să te
descurci”, „tu eşti un băiat deştept, sigur o să faci faţă”, „țoţi copiii inteligenți reuşesc, o să
reuşeşti şi tu”,„eşti cel mai bun! “. Sunt mesaje de laudă care subminează motivaţia intrinsecă a
copiilor. În mod obişnuit, credem că mesajele de laudă care se referă la inteligenţa copiilor
determină o creştere a motivaţiei lor, însă studiile de specialitate nu susţin aceste ipoteze.
 Nu îi spune copilului ce să nu facă în timpul examenului, ci mai degrabă discută cu el și ajută-l să-și
facă un plan de rezolvare al subiectelor.
 Nu îi da de înțeles copilului că poate să evite situația („dacă nu ești pregătit acum, vei da examen
anul viitor”).
 Nu fi nerăbdător să rezolvați situația, minimizând importanța momentului („dai examenul și
scapi”). Având în vedere că acesta simte un disconfort semnificativ, asigurarea oferită de părinți
nu va face decât să îi discrediteze căci contrazice ceea ce simte copilul și diminuează importanța
examenului.
 Nu compara copilul cu fraţii lui sau cu alţi copii („uite el a putut, tu de ce să nu poţi”).
 Nu pune presiune pe copil – „trebuie să reuşeşti”, „dacă nu eşti în primii 5 mă dezamăgeşti”, „eşti 
cel mai bun, vei termina primul”).
 Nu retrage afecţiunea şi aprecierea în momentul în care apar rezultate nesafisfăcătoare și
neconforme cu așteptările tale („m-ai dezamăgit cu nota X”).
 Nu-l pedepsi dacă rezultatul nu este conform așteptărilor tale. Acest lucru poate creşte și mai mult
aversiunea şi nu este un facilitator al performanţei, ci din contră, demotivează copilul pentru
viitoarele examene.
Note pentru redactori:
 Anxietatea la copii şi adolescenţi poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situaţie sau
eveniment pe care o/îl percepe ca ameninţătoare/amenințător şi este disproporţionat în

3
raport cu pericolul real. Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitaţie
crescută, cum ar fi creşterea frecvenţei cardiace şi respiraţie rapidă şi, adesea, evitarea
situaţiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort. Copilul sau adolescentul care suferă
de anxietate ajunge să resimtă o durere semnificativă şi perturbare a activităţilor sale
cotidiene la şcoală, acasă sau în relaţia cu prietenii. Este important ca părinții să interpreteze
comportamentul copilului în funcţie de nivelul său de dezvoltare și în cazul copiilor mai mici să
deosebească simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii. De asemenea,
părinții trebuie să fie atenți ca manifestările anxioase să nu se transforme în tulburări de
anxietate. O tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de
sănătate mintală. De aceea, dacă problema de anxietate interferează cu starea de bine
generală sau cu abilitățile parentale este bine ca aceasta să fie discutată cu un specialist.
 Conform Eurobarometrului 530 din 2023 privind sănătatea mentală, problemele pe care le întâmpină
familiile din România în accesarea serviciilor de sănătate mentală sunt legate de costurile prohibitive (53%),
de lipsa de încredere în competența specialiștilor (34%), de listele lungi de așteptare (38%; în special pentru
serviciile destinate copiilor), distanța mare față de domiciliu (13%). De asemenea, respondenții din România
consideră în proporție de 92% că utilizarea rețelelor de socializare de către copii dăunează sănătății lor
mentale (53%, în cazul folosirii excesive și 29%, indiferent de timpul petrecut).

Persoană de contact:
Mihaela Dinu, psiholog, Coordonator Centrul de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii Salvați
Copiii – tel. 0723276350, email – mihaela.dinu@salvaticopiii.ro.

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:
De 34 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului
din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al
cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate,
Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili,
și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al
copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să
implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată,
organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a
societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care
promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în 118 ţări, VIZIUNEA noastră este
o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne
MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și
de durată în viaţa acestora. Peste 3.800.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați
Copiii.