Reforma cotețarilor: Guvernul descoperă inamicul public – șopronul din gospodărie!

Guvernul României demonstrează încă o dată că atunci când vine vorba de soluții pentru cetățeni, preferă bâta în locul rațiunii. Așa-zisa „mare reformă a administrației locale”, promovată cu surle și trâmbițe, nu aduce nici eficiență, nici modernizare, ci mai degrabă o avalanșă de sancțiuni, abuzuri și noi poveri pentru românii de rând.

Dacă planul prevede concedierea a 40.000 de angajați din aparatul administrativ, ceea ce ar putea fi interpretat ca o măsură de eficientizare, adevărata absurditate apare în capitolul legat de construcțiile neautorizate. Nu doar că Guvernul vrea să folosească drone pentru a detecta orice mică modificare a gospodăriilor, dar intenționează să transforme lucruri banale – un coteț de găini, un șopron, un grajd, o magazie sau chiar o potecă betonată – în pretext pentru amenzi de peste 1.000 de lei și majorări de impozite.

Și mai grav, legea prevede aplicarea retroactivă, începând din anul 2001 – o măsură flagrant neconstituțională, care sfidează principiul legalității și deschide larg ușa abuzurilor. Practic, milioane de români care și-au construit în ultimele două decenii mici anexe gospodărești, fără autorizație, devin peste noapte ținte sigure pentru primării.

În loc să vină cu programe clare de dezvoltare a satelor, cu infrastructură modernă, cu sprijin pentru gospodării sau soluții pentru tinerii care vor să-și construiască o casă, Guvernul preferă să transforme populația rurală într-o masă șantajabilă la mâna primarilor. Într-o țară în care administrațiile locale sunt deja sufocate de corupție, o asemenea lege nu face decât să alimenteze un sistem periculos: cetățeanul care „nu votează cum trebuie” riscă să fie pedepsit cu amenzi și impozite, doar pentru că și-a ridicat un șopron fără să bată la ușa primăriei.

Ceea ce Guvernul numește „reformă” este, de fapt, o strategie penibilă de a colecta bani pe spatele oamenilor simpli, acoperită cu un strat subțire de tehnologie și „modernizare”. În realitate, nu se face decât să se adâncească prăpastia dintre stat și cetățean, dintre sat și oraș, dintre realitatea din teren și deciziile luate în birourile din București.

În loc să se ocupe de problemele reale – drumuri, școli, spitale, apă, canalizare, digitalizare autentică a administrației –, Guvernul vânează cotețele și potecile din curțile oamenilor. Aceasta nu este o reformă. Este o bătaie de joc.