Unde greșește Ciolacu și unde are dreptate?

Analiza declarațiilor premierului Marcel Ciolacu necesită o privire mai atentă asupra faptelor și implicațiilor economice. În esență, premierul susține că România efectuează o rectificare bugetară pozitivă, care alocă mai multe resurse pentru investițiile publice majore, însă menționează și un deficit bugetar de 6,9% din PIB, considerat „sustenabil” datorită ponderii mari a cheltuielilor pentru investiții.

-Ciolacu susține că rectificarea este pozitivă, deoarece alocă resurse suplimentare pentru proiecte de infrastructură și alte investiții mari. Într-adevăr, orice creștere a investițiilor publice poate stimula economia pe termen lung, prin crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii. Însă, în termeni economici, o rectificare bugetară pozitivă se referă de obicei la un surplus bugetar sau la o reducere a deficitului, nu la creșterea acestuia. În acest caz, creșterea deficitului bugetar semnalează o situație complicată și poate fi interpretată ca un dezechilibru!

• Premierul afirmă că deficitul bugetar va ajunge la 6,9% din PIB, dar îl consideră „sustenabil” deoarece 84% din acest deficit merge în investiții. Totuși, un deficit de aproape 7% este extrem de ridicat pentru o economie de dimensiunea României. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene încearcă să mențină deficitul bugetar sub 3%, conform Pactului de Stabilitate și Creștere al UE. Un deficit ridicat înseamnă că România se împrumută masiv pentru a acoperi cheltuielile, iar datoria publică este în creștere, ceea ce va pune o presiune și mai mare pe bugetul de stat pe termen lung din cauza dobânzilor crescute pe care le va avea de plătit.
• Ciolacu susține că 8,5 lei din 10 cheltuiți sunt destinați investițiilor în autostrăzi, spitale, școli, rețele de gaze și apă, ceea ce ar justifica creșterea deficitului. Aici este un punct discutabil. Deși investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru dezvoltarea unei economii pe termen lung, trebuie să analizăm eficiența acestor cheltuieli. Nu există o garanție că toate aceste proiecte sunt executate eficient, iar corupția și birocrația din România au afectat în trecut calitatea și costul multor proiecte publice.

Afirmația lui Ciolacu că România ar fi pe primul loc în Europa ca raport între deficit și volumul de investiții este greu de verificat fără o analiză amănunțită a datelor, însă acest lucru nu înseamnă neapărat un succes. Deficitul bugetar ridicat poate semnala o problemă de sustenabilitate financiară, chiar dacă o mare parte din cheltuieli sunt orientate către investiții. Fără o creștere economică robustă și o utilizare eficientă a fondurilor, acest lucru ar putea duce la o datorie publică nesustenabilă în viitor.

Unde „minte” sau exagerează Ciolacu:

Premierul sugerează că deficitul de 6,9% este sustenabil datorită investițiilor. Aceasta este o exagerare. Un deficit ridicat poate fi tolerat pe termen scurt dacă este folosit pentru a stimula creșterea economică, dar România riscă să intre într-un ciclu de împrumuturi excesive care ar putea pune presiune pe economia sa în viitor. Mai mult, un deficit peste limita impusă de UE poate duce la sancțiuni economice și la o reputație proastă pe piețele financiare, care ar duce la costuri mai mari de împrumut.

Rectificarea bugetară nu poate fi numită cu adevărat „pozitivă” atunci când deficitul bugetar crește. Este mai degrabă o rectificare necesară, având în vedere nevoile de investiții, dar nu este o realizare economică pozitivă în sine. În plus, dacă veniturile suplimentare nu sunt suficient de mari pentru a acoperi creșterea cheltuielilor, România ar putea ajunge să împrumute și mai mult pe viitor.

Este greu de verificat exact cât de mult din bugetul României merge în investiții reale. În mod obișnuit, investițiile în infrastructură și proiecte mari sunt distribuite în timp, iar România are un istoric de întârzieri și costuri mai mari decât cele prognozate inițial. Este posibil ca o parte din cheltuieli să fie mai puțin eficiente sau să fie redirecționate către alte cheltuieli publice care nu aduc un impact economic imediat.

Deși premierul Ciolacu încearcă să ofere o imagine optimistă asupra situației economice din România, analiza sa este exagerat de pozitivă și ignoră riscurile pe termen lung asociate cu un deficit bugetar ridicat. Deși investițiile publice sunt esențiale, creșterea semnificativă a deficitului bugetar ridică întrebări serioase privind sustenabilitatea fiscală și capacitatea României de a gestiona această datorie pe termen lung.

Autor: Leonard Mitroi