Valeriu Munteanu, Președintele AUR Dâmbovița: Crăciunul ca simbol al luptei identitare și geopolitice în Basarabia

În data de 19 decembrie 2013, în cadrul Parlamentului Republicii Moldova, Valeriu Munteanu, fostul președinte al AUR Dâmbovița, își amintește de un moment tensionat care a marcat o luptă simbolică și profund identitară. În timpul prezentării proiectului de lege pentru oficializarea datei de 25 decembrie ca zi a celebrării Crăciunului, Munteanu a fost „asaltat” cu întrebări din partea deputaților din Partidul Comuniștilor, o forță politică cunoscută pentru susținerea moldovenismului statalist-separatist. La acea vreme, unii dintre cei mai influenți membri ai partidului, inclusiv Sergiu Stati, i-au adresat critici aprinse, punând la îndoială legitimitatea și impactul unui asemenea demers asupra statului Republica Moldova.

Replica deputatului Sergiu Stati, „Nu vă lăsați șantajați de Munteanu… să vă gândiți… cum împreună cu dumneavoastră urmează să păstrăm acest stat, care se numește Republica Moldova”, revela, în opinia lui Munteanu, o viziune adânc ancorată în teza că lupta pentru celebrarea Crăciunului pe stil nou este mult mai mult decât o simplă dispută religioasă. Această luptă era, de fapt, una „identitară și geopolitică”. Prin această intervenție, Sergiu Stati încerca să apere nu doar o tradiție separată, dar și o viziune statalistă, în care Crăciunul pe stil vechi simboliza, în mod indirect, o formă de rezistență la integrarea mai profundă a Republicii Moldova în comunitatea europeană și în valorile acesteia.

„Din această replică desprindem ideea că lupta pentru Crăciunul pe stil nou este una identitară și geopolitică. Gardianul statalismului de pe râul Bâc vedea cum una dintre redutele moldovenismului se năruia subit”, subliniază Munteanu. În acest context, Crăciunul pe stil nou nu reprezenta doar o alegere calendaristică, ci un act simbolic cu implicații directe asupra orientării politice și identitare a Republicii Moldova.

Revenind la semnificația acestui moment, Munteanu remarcă modul în care partidele pro-est și forțele politice proruse percepeau orice schimbare care putea deschide calea unei Europe mai unite și mai integrate. Proiectul de lege pentru stabilirea Crăciunului pe 25 decembrie drept zi oficială de sărbătoare nu era doar un act legislativ; era o fereastră spre normalitate, spre reconcilierea cu tradițiile europene și spre desprinderea de o moștenire sovietică care persista, chiar și în cultura religioasă.

Acea zi de 19 decembrie 2013, marcată de dialoguri încordate și de dezbateri intense, reprezenta o confruntare între două viziuni diferite asupra identității naționale și a locului Republicii Moldova în lume. Pentru Munteanu și susținătorii lui, adoptarea Crăciunului pe stil nou nu era doar o chestiune de calendar, ci un pas important în consolidarea unei identități naționale moderne, în acord cu valorile europene, și în respingerea unor influențe care ar fi putut menține Republica Moldova ancorată în trecut.

CMF 11240014