Asociația Ecologică Floare de Colț! Educație nonformală pe cărări de munte!

În perioada 17-21 iulie 2022 s-au derulat în Munţii Bucegi activităţile teoretice şi practice
ale proiectului „NONFORMAL ÎN MEDIUL MONTAN”, proiect finanțat de Consiliul Județean
Dâmbovița și implementat de Asociația Ecologică Floare de Colţ, în parteneriat cu Şcoala
Gimnazială Nucet, pentru 36 de tineri, elevi în şcoli dâmboviţene. Întrucât scopul taberei a fost
educația non-formală a tinerilor în domeniul turismului montan specializat și prezentarea, a cât
mai multor rezervații sau monumente ale naturii din Parcul Natural Bucegi, programul a fost
structurat pe această tematică.
Încă din prima zi (duminică, 17 iulie 2022), în după amiaza sosirii la munte, activităţile au
început cu formarea echipelor şi confecţionarea steagurilor, apoi au continuat cu parcurgerea
circuitului din rezervația Turbăria Lăptici, unde drumeţia pe podeţele amenajate s-a îmbinat cu
informații detaliate legate de flora şi fauna zonei.
Ziua a doua (luni, 18 iulie 2022) a fost aleasă pentru parcurgerea unui traseu mai lung şi
mai dificil, atingând următoarele puncte: Padina – Peştera – Babele – Sfinxul – Şaua Sugărilor –
La Cerdac – Şaua Văii Cerbului – Vârful Omu. Tinerii au primit informaţii despre fenomenele de
eroziune care au modelat vestitele monumente geologice, iar vremea perfectă pentru drumeţie,
ne-a permis frumoase tururi de orizont atât spre crestele Bucegilor, cât și spre vecinii acestuia,
Leaota, Piatra Craiului, Piatra Mare sau munții Baiului. Întoarcerea s-a făcut pe Valea Obârşiei,
trecând pe lângă Mecetul Turcesc şi pe lângă cascada omonimă. Pe acest traseu se află și un
conifer mai rar (Zâmbrul – pinus cembra), relict glaciar, iar tinerii au primit informații despre el,
ca și despre jnepeni, scoruși, ienuperi, conglomerate, calcare etc.
Din păcate, am avut şi dezamăgiri pe acest traseu, având în vedere faptul că nu am
putut beneficia nici de serviciile telecabinei Peştera – Babele, nici de căldura şi ceaiul de la
cabana Vârful Omu, ambele fiind închise, din motive greu de înţeles, acum în miezul verii, pe o
vreme prielnică şi cu muntele plin de turişti.
Ziua a treia (marţi, 19 iulie 2022) a permis tinerilor să-și arate curajul, dar și abilitatea, în
atelierele de cățărare (desigur, asigurată!) și de coborâre pe coardă în rapel, desfășurate pe o
stâncă din apropierea pensiunii Gură de Rai, locul unde am beneficiat de servicii de cazare și
masă. Spiritul de echipă şi solidaritatea şi-au spus cuvântul şi participanţii s-au mobilizat, pentru
a trece cu toţii peste aceste probe, deloc uşoare, dar generatoare de adrenalină. Lucrând pe
echipe şi pe grupe, timpul frumos ne-a permis să lucrăm alternativ, având pentru această zi în
plan şi vizitarea Peşterii Ialomiţei.
În următoarea zi, au fost vizitate celebrele Chei ale Tătarului, loc unde legendele s-au
îmbinat cu informații detaliate legate de geologia locului sau despre traseele de alpinism
amenajate, pe înalții pereți ai cheilor. Dar, greul zilei a început abia la urcarea, pe marcaj
triunghi galben, pe spectaculoasa Vale a Tătarului, în pereții căreia se găsește Peștera Ursului,
cel mai înalt punct din România, cu urme de locuire, încă din paleolitic. Pajiștile cu floră
termofilă (iubitoare de căldură) au încântat ochii drumeţilor, iar explicațiile despre exocarstul

zonei (chei, lapiezuri) sau despre endocarst (peșteri sau avene) au compensat efortul depus la
urcare. La întoarcere, tinerii au participat și la clasica (dar, din păcate, necesara)  acțiune de
ecologizare, pe traseul Cheile Tătarului – Padina.
După amiaza a fost alocată prezentării temelor legate de orientare turistică, marcajele
turistice din România și orientarea sportivă. Un concurs antrenant a arătat că teoria a fost bine
asimilată, iar busola, fişa de concurs şi forma mai mult sau mai puţin sportivă a participanţilor a
decis echipele câştigătoare.
Ziua s-a încheiat cu prezentarea programului cultural la focul de tabără, pe echipe,
program presărat cu cântece, dansuri, scenete sau momente poetice, garnisite cu celebrele
gogoși calde, cu ciocolată sau dulceață de afine, aduse de personalul pensiunii.
Desigur, și ultima zi a avut programul ei. Grație informațiilor primite de la rangerii
Parcului Natural Bucegi (PNB), ne-am îndreptat spre o potecă tematică, deschisă de compania
finlandeză Tornator, în zona Padina-Peștera, aproape de valea Lăptici. Poteca, botezată „The
Flying Dragon” (Dragonul zburător), are o lungime de aproape 1 kilometru și include 10 panouri,
cu informații, în limba română și engleză, despre floră, faună, soluri, oamenii din munte. Pe
baza unui QR code se pot obține informații mai multe sau se pot vedea imagini din masivul
Bucegi. După cinci zile pline de provocări, tinerii au vizitat sediul administraţiei Parcului Natural
Bucegi, pentru a-şi consolida cunoştinţele dobândite și au promis că vor reveni în zona montană
a județului Dâmbovița. Imaginile anexate ni-i arată cu cât entuziasm au participat la activităţile
proiectului.

Bocanciu Ileana
Preşedinte AEFC, coordonator proiect