AUR, ofensivă pe două fronturi pentru statul de drept și dreptul la vot
Într-un context politic intern tensionat și marcat de contestări tot mai vocale ale deciziilor autorităților centrale, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pare să-și fi definit în ultimele luni o direcție clară de acțiune: apărarea valorilor democratice printr-o ofensivă judiciară articulată pe două fronturi.
Această strategie, anunțată recent printr-un comunicat oficial, se bazează pe două demersuri juridice de impact, care reflectă – în cuvintele formațiunii – „aceeași viziune fundamentală a AUR: apărarea statului de drept democratic, a independenței justiției și a drepturilor constituționale ale tuturor cetățenilor.”
Primul front îl constituie hotărârea pronunțată pe 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, care a suspendat executarea și a anulat Hotărârea CCR nr. 32/2024. AUR a salutat acest gest, subliniind că judecătorul „a acționat conform propriilor convingeri juridice și în spiritul legii.” Este un mesaj cu dublă adresă: pe de o parte, o reafirmare a încrederii în sistemul judiciar ca for independent, pe de altă parte, o critică indirectă a deciziilor Curții Constituționale care, în percepția AUR, au depășit limitele constituționale.
Al doilea front deschis de AUR vizează direct un act normativ al Guvernului: OUG nr. 1/2025, care, potrivit formațiunii, limitează în mod inacceptabil dreptul la vot al românilor din diaspora. „Sesizarea noastră vizează o problemă concretă și profund injustă pentru românii din diaspora,” afirmă AUR, denunțând prevederea care impune „închiderea tuturor secțiilor de votare din străinătate la ora 21:00, ora României, indiferent de fusul orar local.”
Curtea de Apel București a admis sesizarea și a trimis cazul spre analiza Curții Constituționale. Este o evoluție care, indiferent de verdictul final, consfințește un fapt politic important: capacitatea AUR de a valorifica mecanismele juridice într-un joc democratic sofisticat, dincolo de retorica protestatară care l-a consacrat inițial.
„Susținem necondiționat independența sistemului judiciar ca pilon fundamental într-o democrație autentică,” declară AUR. Acest mesaj este strategic, mai ales în actualul climat politic în care încrederea publicului în justiție și în reprezentativitatea instituțiilor este în scădere.
Prin aceste acțiuni, AUR pare să încerce o repoziționare: dinspre național-populismul radical spre un discurs instituțional mai nuanțat, cu accente civice și democratice. Dacă această repoziționare va avea ecou în rândul electoratului și al actorilor instituționali, rămâne de văzut. Cert este însă că ofensiva juridico-politică a formațiunii începe să capete o coerență ce nu poate fi ignorată.
