Lupta pentru Crăciun: Simbol al Identității Românești în Basarabia

În decembrie 2013, tribuna Parlamentului Republicii Moldova devenea scena unei confruntări între două viziuni contradictorii asupra identității naționale și spirituale a moldovenilor. Valeriu Munteanu, în calitate de deputat și apărător al valorilor românești, propunea oficializarea zilei de 25 decembrie ca dată a celebrării Crăciunului. Inițiativa, aparent simplă, s-a transformat într-o dezbatere identitară și geopolitică de proporții.

Deputatul Sergiu Stati, unul dintre liderii ideologici ai Partidului Comuniștilor, a încercat să submineze propunerea lui Munteanu, făcând apel la „păstrarea statalității moldovenești”. Această poziție nu reprezenta doar o rezistență la schimbare, ci și o încercare de a păstra vie ideologia moldovenismului, un construct artificial impus în perioada sovietică pentru a dezrădăcina legăturile Basarabiei cu România.

În fragmentul extras din cartea sa, Cum am adus Crăciunul în Basarabia, Valeriu Munteanu evidențiază caracterul profund simbolic al acestei inițiative legislative. Pentru comuniști, sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi era o „redută” a moldovenismului – un element menit să întărească ruptura culturală față de România. Pentru Munteanu și susținătorii săi, trecerea la sărbătorirea Crăciunului pe 25 decembrie era mai mult decât o schimbare de calendar; era un gest de reafirmare a identității românești și de reconectare cu valorile europene.

Adoptarea legii a marcat o victorie importantă în procesul de re-românizare a Basarabiei, simbolizând o reîntoarcere la rădăcinile culturale și spirituale comune ale celor de pe ambele maluri ale Prutului. A fost un pas înainte pe drumul recuperării identității naționale, în ciuda opoziției acerbe din partea celor care continuau să susțină ideologiile separatiste.

Valeriu Munteanu a demonstrat că lupta pentru identitate este una continuă, iar candela dăinuirii noastre românești trebuie apărată cu fermitate. Crăciunul pe 25 decembrie nu este doar o dată din calendar, ci un simbol al rezistenței culturale și al unității neamului românesc.

Acțiunea președintelui AUR rămâne un exemplu al modului în care valorile și tradițiile pot fi folosite ca arme pașnice pentru a clădi punți între oameni și a vindeca rănile istoriei.